Sari la conținut

Sistemul de operare Linux

Ponderea la examen: 5 din 30 în 2025, 3 din 18 în 2023, 4 din 30 în 2022. Tot puncte „gratuite” — memorare de căi și comenzi. Investiția minimă cu randamentul maxim.


Cuprins

Partea I — Teorie

  1. Ierarhia de directoare (FHS)
  2. Utilizatori și parole: /etc/passwd vs. /etc/shadow
  3. Permisiuni și chmod
  4. Procese, job control și background
  5. Monitorizarea sistemului
  6. Rețelistică în Linux
  7. Jurnale (loguri)
  8. Comenzi de supraviețuire

Partea a II-a — Toate întrebările, rezolvate (9 întrebări unice)


Partea I — Teorie

1. Ierarhia de directoare (FHS)

Totul pornește dintr-o singură rădăcină, / (nu există „C:”, „D:” — discurile se montează în arbore).

Cale Conținut
/ rădăcina
/etc fișierele de configurare ale sistemului (text!) — passwd, shadow, fstab, hosts, resolv.conf, ssh/sshd_config
/bin, /usr/bin executabile (comenzi) pentru toți utilizatorii
/sbin, /usr/sbin executabile pentru administrare (root)
/home/<user> directoarele personale ale utilizatorilor
/root directorul personal al utilizatorului root (nu confunda cu /)
/var date variabile: /var/log (jurnale), /var/spool, /var/cache
/tmp fișiere temporare, șterse la repornire
/dev fișiere-dispozitiv (/dev/sda, /dev/null)
/proc pseudo-sistem de fișiere cu informații despre kernel și procese (/proc/cpuinfo, /proc/<pid>/)
/lib, /usr/lib biblioteci partajate
/opt software adițional
/mnt, /media puncte de montare

Cel mai testat

„calea absolută către directorul cu cele mai importante fișiere de configurare” = /etc. Distractorul favorit este /bin (executabile, nu configurări) sau /var (date variabile, nu configurări).

2. Utilizatori și parole: /etc/passwd vs. /etc/shadow

Ambele fișiere există și amândouă sunt răspunsuri corecte — la întrebări diferite. Distincția este esențială.

/etc/passwd — informații despre conturi (lizibil de oricine)

root:x:0:0:root:/root:/bin/bash
alex:x:1000:1000:Alex D:/home/alex:/bin/bash
 │   │  │    │     │        │          └── shell-ul implicit
 │   │  │    │     │        └── directorul home
 │   │  │    │     └── GECOS (nume complet)
 │   │  │    └── GID (grup principal)
 │   │  └── UID (0 = root)
 │   └── „x” = parola este în /etc/shadow
 └── numele de utilizator

/etc/shadowparolele protejate (citibil doar de root, mod 640/000)

alex:$6$rounds=…$hash…:19700:0:99999:7:::
 │      │                └── date despre expirare/vechime
 │      └── algoritm + salt + hash ($1 MD5, $5 SHA-256, $6 SHA-512, $y yescrypt)
 └── utilizator

Cum alegi la grilă

„informații despre credențialele/conturile utilizatorilor” → /etc/passwd - „informații protejate referitoare la parolele utilizatorilor” → /etc/shadow

Cuvântul „protejate” (sau „criptate”, „hash-uri”) este declanșatorul pentru /etc/shadow. Fișierele înrudite: /etc/group, /etc/gshadow, /etc/sudoers.

3. Permisiuni și chmod

Fiecare fișier are trei clase de utilizatori × trei drepturi:

  -   rwx   r-x   r--
  │    │     │     └── others (ceilalți)
  │    │     └──────── group (grupul)
  │    └────────────── user / owner (proprietarul)
  └─────────────────── tipul (- fișier, d director, l link)
Drept Simbol Valoare octală Pe fișier Pe director
read r 4 citire conținut listare (ls)
write w 2 modificare creare/ștergere fișiere
execute x 1 rulare intrare (cd)

Cifra per clasă = suma drepturilor:

Octal Simbolic Sens
7 rwx tot
6 rw- citire + scriere
5 r-x citire + execuție
4 r-- doar citire
0 --- nimic

Exemple canonice:

Comandă Rezultat Interpretare
chmod 700 f rwx------ proprietarul: tot; grup și alții: nimic
chmod 644 f rw-r--r-- tipic pentru fișiere obișnuite
chmod 755 f rwxr-xr-x tipic pentru scripturi/directoare
chmod 600 f rw------- privat (ex. chei SSH)
chmod 100 f --x------ doar execuție pentru proprietar — nu poate nici măcar citi fișierul
chmod 001 f ------x doar „alții” pot executa — absurd

„Nimeni în afară de creator, iar creatorul are drepturi depline”chmod 700. Reține: prima cifră = proprietar, a doua = grup, a treia = alții. 7 = 4+2+1 = rwx. chuser nu este o comandă Linux (proprietarul se schimbă cu chown, grupul cu chgrp).

4. Procese, job control și background

Sintaxă / comandă Efect
comanda & rulează comanda în background (shell-ul rămâne liber)
Ctrl+Z suspendă procesul din prim-plan
bg continuă în background procesul suspendat
fg readuce în prim-plan
jobs listează job-urile shell-ului curent
nohup comanda & rulează în background și supraviețuiește închiderii terminalului
kill <PID> / kill -9 <PID> trimite SIGTERM / SIGKILL
ps aux, ps -ef listează toate procesele
pgrep, pkill caută / omoară după nume

Argumentul pentru background este pur și simplu & la finalul comenzii. ps bg, bkg, exec bg sunt inventate.

5. Monitorizarea sistemului

Comandă Ce face
top monitor interactiv în timp real: procese active, CPU, memorie, load average
htop versiune modernă, colorată, cu mouse (nu vine preinstalată)
ps „fotografie” statică a proceselor (nu se actualizează)
free -h memoria liberă/ocupată
df -h spațiul pe discuri
du -sh <dir> dimensiunea unui director
uptime de cât timp rulează sistemul + load average
vmstat, iostat statistici de memorie / I/O

Distractorii tipici pentru „monitorizarea proceselor” sunt comenzi care fac cu totul altceva: mkdir (creează directoare), ping (rețea), cat /etc/passwd (afișează un fișier).

6. Rețelistică în Linux

Comandă Ce face Status
ifconfig afișează/configurează interfețele și adresele IP deprecated, dar clasic — pachetul net-tools
ip a / ip addr echivalentul modern al lui ifconfig recomandat azi
ip r / route -n tabela de rutare
netstat -tulpn conexiuni, porturi în ascultare, procese deprecated
ss înlocuitorul modern al lui netstat recomandat
dhclient client DHCP — cere o adresă, nu o afișează
ping, traceroute, dig, nslookup diagnoză

ipconfig nu există pe Linux

Este comanda de Windows. Este cel mai frecvent distractor din capitol.

ss — opțiunile care contează

Opțiune Sens
-t socket-uri TCP
-u socket-uri UDP
-l doar cele în stare de ascultare (listening)
-n numeric — nu rezolvă nume de host/serviciu (afișează :53, nu :domain)
-a toate (ascultare + conectate)
-p procesul care deține socket-ul

Combinații de reținut:

Comandă Ce afișează
ss -uln doar socket-urile UDP în ascultare, cu adrese și porturi numerice
ss -tln doar TCP în ascultare, numeric
ss -tuln și TCP, și UDP în ascultare, numeric
ss -ln tot ce ascultă, toate protocoalele
ss -a absolut tot, cu rezolvare de nume

Citește opțiunile ca pe o listă de filtre: u = UDP, l = listening, n = numeric. Se citesc literal.

7. Jurnale (loguri)

Fișier / unealtă Conținut
/var/log/syslog jurnalul general al evenimentelor de sistem (Debian/Ubuntu)
/var/log/messages echivalentul pe RHEL/CentOS/Fedora
/var/log/auth.log (secure pe RHEL) autentificări, sudo, SSH
/var/log/kern.log mesajele kernelului
/var/log/dmesg · comanda dmesg mesaje de la boot / driver
journalctl jurnalul systemd (journalctl -u ssh, journalctl -xe)

Distractori: /etc/passwd (conturi), /etc/fstab (montări), ~/.bashrc (configurarea shell-ului utilizatorului) — niciunul nu este jurnal. Regula simplă: jurnalele sunt în /var/log, întotdeauna.

8. Comenzi de supraviețuire

Categorie Comenzi
Navigare pwd, cd, ls -la
Fișiere cat, less, head, tail -f, cp, mv, rm, mkdir, touch, ln -s
Căutare find / -name "*.conf", grep -rn "text" /etc, which, locate
Text sed, awk, sort, uniq, wc -l, cut
Arhive tar -czvf a.tar.gz dir/, tar -xzvf a.tar.gz, gzip, zip
Permisiuni chmod, chown, chgrp, umask
Privilegii su, sudo, id, whoami
Pachete apt, yum/dnf, pacman
Servicii systemctl start|stop|status|enable <serviciu>

Partea a II-a — Toate întrebările, rezolvate


L1 · Unde se stochează informațiile despre credențialele utilizatorilor

2022 (Q13)2023 (Q9)recurentă

În cadrul unui sistem Linux, informații despre credențialele utilizatorilor se stochează în:

  • a. /etc/password b. /root/passwd c. /etc/passwd d. /users/passwd
Răspuns și explicație

Răspuns: c) /etc/passwd

Fișierul conține o linie per cont, cu 7 câmpuri separate prin : — utilizator, x (parola e în shadow), UID, GID, nume complet, home, shell.

Distractorii testează exact ortografia și calea:

  • a) /etc/passwor**d** — cu „d” în plus; numele real este prescurtat, passwd.
  • b) /root/passwd/root este home-ul utilizatorului root, nu locul configurărilor.
  • d) /users/passwd — directorul /users nu există în FHS (utilizatorii sunt în /home).

Atenție la varianta-soră: dacă întrebarea zice „parolele protejate”, răspunsul este /etc/shadowvezi L2.


L2 · Unde se stochează parolele protejate

2025 (Q15)

Într-un sistem Linux, în care dintre următoarele fișiere sunt stocate informațiile protejate referitoare la parolele utilizatorilor?

  • a. /bin/passwd b. /root/passwd c. /etc/shadow d. /users/passwd
Răspuns și explicație

Răspuns: c) /etc/shadow

Istoric, hash-urile parolelor stăteau chiar în /etc/passwd — care trebuie să fie citibil de toată lumea, ca orice program să poată traduce UID → nume. Asta permitea atacuri de dicționar offline. Soluția a fost shadowing-ul: hash-urile s-au mutat în /etc/shadow, citibil doar de root.

Fișier Permisiuni tipice Conținut
/etc/passwd 644 (rw-r--r--) — toți citesc conturi, UID, GID, home, shell
/etc/shadow 640 sau 000doar root hash-urile parolelor + politici de expirare

Despre distractori:

  • a) /bin/passwd este un lucru real, dar este programul executabil cu care îți schimbi parola (are bitul SUID), nu un fișier de date.
  • b), d) — căi inexistente.

Cuvântul-declanșator

protejate” / „criptate” / „hash-uri” → shadow. Fără el → passwd.


L3 · Directorul cu fișierele de configurare

2023 (Q10)2025 (Q16)recurentă

Într-un sistem Linux, care este calea absolută către directorul ce conține cele mai importante fișiere de configurare ale sistemului?

  • a. /bin b. /var c. /usr/bin d. /etc
Răspuns și explicație

Răspuns: d) /etc

/etc („et cetera”, azi interpretat ca Editable Text Configuration) conține configurările la nivel de sistem, în format text: passwd, shadow, group, fstab, hosts, resolv.conf, crontab, ssh/sshd_config, systemd/, apt/

De ce cad celelalte:

Conținut real
a) /bin executabile esențiale (ls, cp, bash)
b) /var date variabile — loguri, cozi de mail, cache. Configurări, nu.
c) /usr/bin majoritatea executabilelor instalate

Reține opoziția: /etc = configurări · /bin și /usr/bin = programe · /var = date care cresc.


L4 · Argumentul pentru execuție în background

2022 (Q14)

Care este argumentul Linux shell care permite executarea unei comenzi în background?

  • a. & b. ps bg c. bkg d. exec bg
Răspuns și explicație

Răspuns: a) &

Pus la finalul unei comenzi, ampersand-ul îi spune shell-ului să pornească procesul și să nu aștepte terminarea lui:

$ sleep 300 &
[1] 4711          # [numărul job-ului] PID
$                 # prompt-ul revine imediat

Ecosistemul din jur: Ctrl+Z suspendă, bg reia în background, fg readuce în prim-plan, jobs listează, nohup cmd & supraviețuiește închiderii terminalului.

b), c), d) nu există. (bg singur este o comandă reală, dar reia un job deja suspendat — nu pornește o comandă nouă în background, și oricum nu se scrie „ps bg”.)


L5 · Comanda care blochează accesul celorlalți utilizatori

2022 (Q15)

Care este comanda Linux care împiedică accesul oricărui utilizator la fișierul test.txt, cu excepția celui care l-a creat, care va avea drepturi depline?

  • a. chmod 100 test.txt
  • b. chuser 007 test.txt
  • c. chmod 700 test.txt
  • d. chmod 001 test.txt
Răspuns și explicație

Răspuns: c) chmod 700 test.txt

Cerința se traduce în două condiții:

  • proprietarul (creatorul) = drepturi depline = rwx = 4+2+1 = 7
  • grup = nimic = 0 · alții = nimic = 0

700 = rwx------

Verificarea distractorilor:

Variantă Octal → simbolic De ce e greșit
a) 100 --x------ proprietarul poate doar executa, nu citi/scrie — nu are „drepturi depline”
b) chuser 007 chuser nu este comandă Linux; proprietarul se schimbă cu chown
d) 001 --------x exact invers: proprietarul nu are nimic, „alții” pot executa

Metoda rapidă

Citește cele trei cifre ca „proprietar-grup-alții” și transformă fiecare în binar pe 3 biți: 7 = 111 = rwx, 0 = 000 = ---.


L6 · Comanda care afișează adresele IP

2022 (Q16)2023 (Q11)recurentă

Care dintre următoarele comenzi Linux poate fi folosită pentru a afișa informații despre adresele IP din sistem?

  • a. netstat b. ifconfig c. ipconfig d. dhclient
Răspuns și explicație

Răspuns: b) ifconfig

ifconfig (din pachetul net-tools) afișează interfețele de rețea împreună cu adresele IPv4/IPv6, masca, MAC-ul și statisticile:

eth0: flags=4163<UP,BROADCAST,RUNNING,MULTICAST>  mtu 1500
      inet 192.168.1.55  netmask 255.255.255.0  broadcast 192.168.1.255
      ether 55:55:55:55:55:55  txqueuelen 1000  (Ethernet)

De ce cad celelalte:

Ce face de fapt
a) netstat conexiuni, socket-uri, porturi, tabela de rutare — nu este unealta pentru adresele interfețelor
c) ipconfig comandă Windows, nu există pe Linux — capcana principală
d) dhclient client DHCP: cere o adresă de la server, nu o afișează

Echivalentul modern, recomandat azi, este ip a (ip addr show). Dacă apare în variante, este la fel de corect ca ifconfig.


L7 · Afișarea socket-urilor UDP în ascultare

2025 (Q17)

Care dintre următoarele comenzi Linux afișează numai socketurile UDP aflate în starea de ascultare, utilizând adrese și porturi în format numeric?

  • a. ss -uln b. ss -tuln c. ss -ln d. ss -a
Răspuns și explicație

Răspuns: a) ss -uln

Se decodifică literal, opțiune cu opțiune:

Literă Sens Cerută de enunț?
u UDP „numai socketurile UDP”
l listening „în starea de ascultare”
n numeric „adrese și porturi în format numeric”
t TCP nu este cerut

De ce cad celelalte:

  • b) -tuln include și TCP → încalcă „numai UDP”.
  • c) -ln afișează tot ce ascultă, pe toate protocoalele (TCP, UDP, UNIX) → nu filtrează UDP.
  • d) -a arată toate socket-urile (și cele conectate), cu rezolvare de nume → încalcă și „ascultare”, și „numeric”.

Fără -n, ss afișează :domain în loc de :53 și :https în loc de :443 — de aceea opțiunea contează.


L8 · Comanda pentru monitorizarea proceselor

2025 (Q18)

Care dintre următoarele comenzi Linux este utilizată pentru monitorizarea proceselor active și a consumului de resurse?

  • a. top b. mkdir c. ping d. cat /etc/passwd
Răspuns și explicație

Răspuns: a) top

top este monitorul interactiv, care se reîmprospătează la câteva secunde și afișează procesele ordonate după consumul de CPU, plus totalurile de memorie, load average și numărul de task-uri.

Distractorii nu au nicio legătură: mkdir creează directoare, ping testează conectivitatea în rețea, cat /etc/passwd doar afișează lista de conturi.

Echivalența cu Windows: topTask Manager (vezi W6). Aceeași întrebare, două sisteme. Rude apropiate: htop (mai prietenos), ps aux (statică, nu se actualizează).


L9 · Fișierul de jurnal al evenimentelor generale

2025 (Q19)

Care dintre următoarele fișiere Linux este utilizat în mod obișnuit pentru stocarea jurnalului evenimentelor generale ale sistemului?

  • a. /var/log/syslog b. /etc/passwd c. /home/user/.bashrc d. /etc/fstab
Răspuns și explicație

Răspuns: a) /var/log/syslog

Regula simplă: toate jurnalele sunt în /var/log. Restul variantelor nici măcar nu sunt în acel director.

Ce este de fapt
b) /etc/passwd lista conturilor de utilizator
c) ~/.bashrc scriptul de configurare al shell-ului unui singur utilizator (alias-uri, PATH, prompt)
d) /etc/fstab tabela de montare a sistemelor de fișiere la boot

Jurnalele înrudite, de reținut:

Fișier Conținut
/var/log/syslog evenimente generale (Debian/Ubuntu)
/var/log/messages echivalentul pe RHEL/CentOS
/var/log/auth.log autentificări, sudo, SSH
/var/log/kern.log mesajele kernelului
journalctl jurnalul systemd (nu un fișier text, ci o bază binară)

Rezumatul capitolului

Întrebare tipică Răspuns
Informații despre conturi /etc/passwd
Parole protejate /etc/shadow
Fișiere de configurare /etc
Rulare în background &
Doar creatorul, drepturi depline chmod 700
Afișarea adreselor IP ifconfig (modern: ip a) — nu ipconfig
Doar UDP, listening, numeric ss -uln
Monitorizarea proceselor top
Jurnalul general /var/log/syslog

vs — echivalențe utile

Windows Linux
Task Manager top / htop
ipconfig ifconfig / ip a
net start <svc> / Start-Service systemctl start <svc>
Registry fișiere text în /etc
Event Viewer /var/log/*, journalctl
C:\Users\<user> /home/<user>
Recycle Bin ~/.local/share/Trash

Windows · Index · ➡ Virtualizare