Sari la conținut

Rețele de calculatoare

Ponderea la examen: cel mai mare capitol. În 2025 = 9 din 30 de întrebări (30%), în 2023 = 5 din 18, în 2022 = 8 din 30. Regula de aur: dacă știi perfect stiva de protocoale, ARP / DHCP / DNS și subnetarea, ai luat deja jumătate din capitol.

Cuprins

Partea I — Teorie

  1. Modelul OSI și TCP/IP
  2. Încapsularea — cum arată un cadru
  3. Adresarea IPv4 și subnetarea
  4. ARP — de la IP la MAC
  5. DHCP — configurare automată
  6. DNS — de la nume la IP
  7. Switch vs. Router (L2 vs. L3)
  8. TCP, UDP și porturi
  9. HTTP / HTTPS
  10. Wi-Fi (802.11)
  11. Câmpul Protocol din IPv4 și IPsec
  12. Unelte de diagnoză

Partea a II-a — Toate întrebările, rezolvate (24 de întrebări unice)

Partea I — Teorie

1. Modelul OSI și TCP/IP

# Nivel OSI Model TCP/IP Unitate (PDU) Adresă Echipament Exemple
7 Aplicație Aplicație date – – HTTP, DNS, DHCP, FTP, SMTP, SSH
6 Prezentare Aplicație date – – TLS/SSL, codificări
5 Sesiune Aplicație date – – sesiuni, RPC
4 Transport Transport segment (TCP) / datagramă (UDP) port firewall L4 TCP, UDP
3 Rețea Internet pachet adresă IP router (L3) IPv4, IPv6, ICMP, IPsec/ESP
2 Legătură de date Acces la rețea cadru (frame) adresă MAC switch (L2), bridge Ethernet, 802.11, ARP*
1 Fizic Acces la rețea biți – hub, repetor, cablu UTP, fibră, unde radio

* ARP este un protocol „între” nivelurile 2 și 3 — este transportat direct în cadre Ethernet (EtherType 0x0806), fără header IP.

Mnemonic (de sus în jos): All People Seem To Need Data Processing.

graph TD
    A["7. Aplicație — HTTP, DNS, DHCP"] --> B["4. Transport — TCP / UDP (porturi)"]
    B --> C["3. Rețea — IP (adrese IP), router"]
    C --> D["2. Legătură de date — Ethernet / 802.11 (MAC), switch"]
    D --> E["1. Fizic — biți pe mediu"]

2. Încapsularea — cum arată un cadru

Când o aplicație trimite date, fiecare nivel adaugă propriul header, în față. Ordinea headerelor „pe fir”:

┌──────────────┬─────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────┐
│ Header       │ Header      │ Header       │ Date          │ FCS      │
│ Ethernet     │ IPv4 / IPv6 │ TCP / UDP    │ (HTTP, DNS…)  │ (CRC)    │
│ MACdst,MACsrc│ IPsrc,IPdst │ portSrc,Dst  │               │          │
└──────────────┴─────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────┘
    nivel 2        nivel 3        nivel 4        nivel 7

De reținut pentru grilă

Ordinea este întotdeauna L2 → L3 → L4 → L7. Corect: Ethernet v2, IPv6, TCP, HTTP. Greșit: Ethernet, TCP, IPv4, HTTP (transport înaintea rețelei), 802.11, UDP, IPv6, SSH, 802.11, IPv6, SSH, UDP.

Excepția ARP — un cadru ARP nu are header IP:

Adrese MAC (dst = broadcast, src) │ EtherType 0x0806 │ Header ARP │ Câmpuri ARP:
                                                                    HW type, Protocol type,
                                                                    HW addr len, Protocol addr len,
                                                                    Operation, Sender MAC/IP, Target MAC/IP

3. Adresarea IPv4 și subnetarea

  • Adresă IPv4 = 32 de biți (4 octeți) · Adresă IPv6 = 128 de biți · Adresă MAC = 48 de biți.
  • Masca /n = primii n biți sunt partea de rețea, restul 32 − n sunt partea de host.

Formulele care rezolvă orice întrebare de subnetare

Mărime Formulă
Nr. total de adrese în subrețea 2^(32 − n)
Nr. de adrese utilizabile (host-uri) 2^(32 − n) − 2
Adresa de rețea prima adresă (toți biții de host = 0)
Adresa de broadcast ultima adresă (toți biții de host = 1)
Interval utilizabil de la rețea + 1 la broadcast − 1
„Pasul” (block size) pe ultimul octet 256 − valoarea_octetului_din_mască

Tabel rapid /24 → /30

CIDR Mască Total adrese Utilizabile Pas
/24 255.255.255.0 256 254 256
/25 255.255.255.128 128 126 128
/26 255.255.255.192 64 62 64
/27 255.255.255.224 32 30 32
/28 255.255.255.240 16 14 16
/29 255.255.255.248 8 6 8
/30 255.255.255.252 4 2 4

Exemplu complet — 172.16.1.32/28:

  • 2^(32−28) = 2^4 = 16 adrese; pasul este 16 → subrețelele încep la .0, .16, .32, .48, …
  • Rețea = 172.16.1.32 · Broadcast = 172.16.1.47 · Utilizabile = 172.16.1.33 – 172.16.1.46 (14 adrese).

Adrese private (RFC 1918)

10.0.0.0/8 · 172.16.0.0/12 (172.16 – 172.31) · 192.168.0.0/16

Ce trebuie configurat pe o stație

Parametru Fără el…
Adresă IP + mască nu comunici deloc
Default Gateway comunici doar în rețeaua locală, nu în exterior
Server DNS comunici în exterior, dar doar după IP, nu după nume

Capcana clasică: „ce mai trebuie ca să ai acces în exterior?” → Default Gateway, nu DNS. DNS îți trebuie ca să rezolvi nume; gateway-ul îți trebuie ca să ieși din subrețea.

4. ARP — de la IP la MAC

Rol: stația știe adresa IP a destinatarului, dar pentru a construi cadrul Ethernet îi trebuie adresa MAC.

sequenceDiagram
    participant A as Stația A
    participant LAN as Toate stațiile (broadcast)
    participant B as Stația B
    A->>LAN: ARP Request (broadcast FF:FF:FF:FF:FF:FF) — „Cine are IP 192.168.1.7?”
    Note over LAN: Toate primesc, doar B se recunoaște
    B-->>A: ARP Reply (unicast) — „192.168.1.7 este la MAC bb:bb:…”
    Note over A: Salvează în cache-ul ARP
  • Cererea ARP este broadcast la nivelul 2 (nu la nivelul rețea!) și conține adresa IP destinație.
  • Răspunsul este unicast.
  • Rezultatul se ține în cache-ul ARP (arp -a), cu expirare.
  • Gratuitous ARP = o stație trimite un ARP pentru propria adresă IP. Folosit la detectarea IP-urilor duplicate și la anunțarea unei schimbări de MAC (failover, migrare de VM). Structura cadrului: Adrese MAC → Header ARP → Câmpuri ARP (fără header IP!).

Regula ARP + gateway

Dacă IP-ul destinație este în afara subrețelei mele, fac ARP pentru default gateway, nu pentru destinația finală.

5. DHCP — configurare automată

Porturi: client 68/UDP → server 67/UDP. Invers (server → client): sursă 67, destinație 68.

Mnemonic: DORA

sequenceDiagram
    participant C as Client (fără IP)
    participant S as Server DHCP
    C->>S: 1. DHCP DISCOVER (broadcast)
    S->>C: 2. DHCP OFFER  ← primul mesaj PRIMIT de client
    C->>S: 3. DHCP REQUEST (broadcast)
    S->>C: 4. DHCP ACK

Serverul poate oferi: adresă IP, mască, default gateway, server(e) DNS, durata împrumutului (lease).

„Care este primul mesaj pe care stația îl primește de la server?” → DHCPOFFER. DHCPDISCOVER este primul mesaj trimis, nu primit.

6. DNS — de la nume la IP

Rol: translatarea numelor de domeniu în adrese IP. Port 53 (UDP pentru interogări obișnuite, TCP pentru transfer de zonă / răspunsuri mari).

Tip de înregistrare Ce face
A nume → adresă IPv4
AAAA nume → adresă IPv6
CNAME alias: un nume → alt nume (shop.example.com → www.example.com)
MX serverul de mail al domeniului (+ prioritate)
NS serverele de nume autoritative pentru zonă
SOA „start of authority” — parametrii zonei (o singură dată per zonă)
PTR reverse: IP → nume
TXT text liber (SPF, DKIM, verificări de proprietate)
SRV serviciu + port + host (SIP, LDAP)

Nu confunda: DNS = nume ↔ IP · ARP = IP ↔ MAC · DHCP = îți dă IP-ul.

7. Switch vs. Router (L2 vs. L3)

Switch (nivel 2) Router (nivel 3)
Decide după adresă MAC adresă IP
Tabelă CAM / MAC address table tabelă de rutare
Domeniu separă domeniile de coliziune separă domeniile de broadcast
Necesită IP pe interfețe nu da
Poate lega două subrețele IP diferite nu da

Comportamentul switch-ului la primirea unui cadru:

Situație Acțiune
MAC destinație există în CAM trimite (forward) doar pe portul respectiv
MAC destinație NU există în CAM inundă (flooding) pe toate porturile din VLAN, mai puțin cel de intrare
MAC destinație = broadcast / multicast inundă
MAC destinație pe același port ca sursa filtrează (aruncă)

Ce face routerul când rutează un pachet dintr-o rețea în alta:

  1. Decapsulează cadrul (aruncă header-ul Ethernet).
  2. Consultă tabela de rutare după IP-ul destinație.
  3. Decrementează TTL și recalculează checksum-ul IP.
  4. Construiește un cadru NOU: MAC sursă = interfața de ieșire a routerului, MAC destinație = următorul hop.
  5. Adresele IP rămân neschimbate (excepție: NAT).

Regula de aur a adreselor

Adresele MAC se schimbă la fiecare hop. Adresele IP rămân aceleași cap-la-cap.

8. TCP, UDP și porturi

TCP UDP
Conexiune orientat pe conexiune (3-way handshake) fără conexiune
Fiabilitate confirmări, retransmisii, ordonare „fire and forget”
Control flux / congestie da nu
Overhead header 20+ octeți 8 octeți
Folosit de HTTP, HTTPS, FTP, SSH, SMTP DNS (interogări), DHCP, TFTP, VoIP, streaming

Three-way handshake: SYN → SYN/ACK → ACK.

Porturi de memorat

Port Serviciu Transport
20 / 21 FTP (date / control) TCP
22 SSH / SCP / SFTP TCP
23 Telnet TCP
25 SMTP TCP
53 DNS UDP (și TCP)
67 / 68 DHCP server / client UDP
69 TFTP UDP
80 HTTP TCP
110 / 143 POP3 / IMAP TCP
161 / 162 SNMP UDP
443 HTTPS TCP
3389 RDP TCP

9. HTTP / HTTPS

  • HTTP peste TCP, port 80; HTTPS = HTTP peste TLS, port 443.
  • Header-ul HTTP transportă metainformații între client și server: Content-Type, Content-Length, Host, User-Agent, Authorization, Cookie, Set-Cookie, Cache-Control… Există atât în cereri (GET, POST, …), cât și în răspunsuri, și nu se vede în codul sursă HTML.
  • Conexiune non-persistentă (HTTP/1.0): fiecare pereche cerere/răspuns folosește o sesiune TCP separată — se deschide și se închide o conexiune TCP per obiect.
  • Conexiune persistentă (HTTP/1.1, Connection: keep-alive): mai multe perechi cerere/răspuns pe aceeași conexiune TCP.

10. Wi-Fi (802.11)

Ordinea conectării la un Access Point

graph LR
    A["1️⃣ Beacon / Probe<br/>(descoperire AP)"] --> B["2️⃣ Authentication<br/>(Open System)"]
    B --> C["3️⃣ Association<br/>(Assoc Req/Resp)"]
    C --> D["4️⃣ 4-way handshake<br/>(WPA2-PSK, derivare chei)"]
  • Beacon = cadru de management emis periodic de AP (broadcast) care anunță SSID-ul → de aceea clienții pasivi văd rețelele fără să emită nimic.
  • Probe Request/Response = descoperire activă.
  • 4-way handshake apare după asociere, doar la rețelele securizate (WPA/WPA2/WPA3).

Standarde

Standard Bandă Viteză max. teoretică
802.11b 2,4 GHz 11 Mbps
802.11g 2,4 GHz 54 Mbps
802.11a 5 GHz 54 Mbps
802.11n 2,4 + 5 GHz 600 Mbps
802.11ac 5 GHz > 1 Gbps

Canale în banda 2,4 GHz

Canalele sunt distanțate la 5 MHz, dar fiecare ocupă ~22 MHz → canalele vecine se suprapun. Singura triadă de canale care nu se suprapun este 1, 6 și 11.

Securitate — ordinea istorică

WEP (spart) → WPA (TKIP) → WPA2 (AES-CCMP) → WPA3.

WEP

A fost înlocuit de WPA2, nu invers.

Mod ad-hoc / Wi-Fi Direct

Două dispozitive pot comunica direct prin Wi-Fi, fără AP (ad-hoc / IBSS / Wi-Fi Direct).

11. Câmpul Protocol din IPv4 și IPsec

Câmpul Protocol (8 biți) din header-ul IPv4 spune ce urmează după header-ul IP:

Valoare Protocol
1 ICMP
2 IGMP
6 TCP
17 UDP
41 IPv6 încapsulat
47 GRE
50 ESP (IPsec — Encapsulating Security Payload)
51 AH (IPsec — Authentication Header)
89 OSPF

IPsec:

  • AH (51) — autentificare + integritate, fără confidențialitate.
  • ESP (50) — criptare + autentificare (confidențialitate).
  • Moduri: transport (doar payload-ul protejat) și tunel (întregul pachet IP original încapsulat) — VPN-urile folosesc modul tunel.

12. Unelte de diagnoză

Comandă Ce face
ping verifică conectivitatea dintre două stații (ICMP Echo Request/Reply). Măsoară și RTT-ul.
traceroute / tracert afișează hop-urile de pe traseu
ipconfig (Win) · ifconfig, ip a (Linux) vizualizează parametrii de rețea ai stației
nslookup / dig interoghează DNS
netstat / ss conexiuni și porturi în ascultare
arp -a cache-ul ARP

ping nu determină calea cea mai scurtă (asta face routing-ul), nu numără hop-urile (asta face traceroute) și nu afișează parametrii locali (asta face ipconfig).

Partea a II-a — Toate întrebările, rezolvate

Cum folosești secțiunea

Citește întrebarea, alege răspunsul înainte să deschizi caseta, apoi verifică. Eticheta arată în ce ani a apărut întrebarea — cu cât apare mai des, cu atât e mai probabil să reapară.

N1 · Rolul protocolului DNS

2023 (Q1)2025 (Q1)recurentă

Protocolul DNS este utilizat pentru:

  • a. Translatarea numelor de domeniu în adrese IP
  • b. Translatarea numelor de domeniu în adrese MAC
  • c. Translatarea adreselor IP în adrese MAC
  • d. Translatarea adreselor MAC în adrese IP
Răspuns și explicație

Răspuns: a) Translatarea numelor de domeniu în adrese IP

DNS (Domain Name System) mapează nume ușor de reținut (www.youtube.com) pe adrese IP (19.2.3.15), pe portul 53.

Distractorii testează confuzia cu alte protocoale:

  • c) IP → MAC este treaba lui ARP.
  • d) MAC → IP era treaba lui RARP (istoric), azi DHCP.
  • b) nu există niciun protocol care să facă nume → MAC direct.

N2 · La ce folosește comanda ping

2022 (Q2)2023 (Q2)2025 (Q2)recurentă, 3 ani

Comanda ping este folosită pentru:

  • a. Determinarea celei mai scurte căi pe care un mesaj o parcurge până la destinație
  • b. Verificarea conectivității dintre două stații
  • c. Identificarea numărului de hop-uri prin care trebuie să treacă un pachet pentru a ajunge la destinație
  • d. Vizualizarea parametrilor de rețea specifici unei stații
Răspuns și explicație

Răspuns: b) Verificarea conectivității dintre două stații

ping trimite mesaje ICMP Echo Request și așteaptă ICMP Echo Reply. Confirmă că destinația e accesibilă și măsoară timpul dus-întors (RTT).

Fiecare distractor este o altă unealtă:

Distractor Unealta reală
a) calea cea mai scurtă algoritmii de rutare (OSPF, RIP)
c) numărul de hop-uri traceroute / tracert
d) parametrii locali ipconfig / ifconfig / ip a

N3 · Interval de adrese utilizabile într-o subrețea

2023 (Q4)2025 (Q3)recurentă

Care este intervalul de adrese IP utilizabile la nivelul interfețelor de rețea în subrețeaua 172.16.1.32/28?

  • a. 172.16.1.33 – 172.16.1.46
  • b. 172.16.1.33 – 172.16.1.62
  • c. 172.16.1.33 – 172.16.1.47
  • d. 172.16.1.32 – 172.16.1.47
Răspuns și explicație

Răspuns: a) 172.16.1.33 – 172.16.1.46

Pas cu pas:

  1. /28 → 32 − 28 = 4 biți de host → 2⁴ = 16 adrese în subrețea.
  2. Pasul este 16, deci subrețelele încep la .0, .16, .32, .48… → a noastră este blocul .32 … .47.
  3. Adresă de rețea = 172.16.1.32 (nu se atribuie unei interfețe).
  4. Adresă de broadcast = 172.16.1.47 (nu se atribuie unei interfețe).
  5. Utilizabile = tot ce e între ele: .33 … .46 = 2⁴ − 2 = 14 adrese.

De ce nu celelalte:

  • b) .62 ar fi capătul unui /26 (64 de adrese), nu al unui /28.
  • c) include broadcast-ul .47.
  • d) include și rețeaua .32, și broadcast-ul .47.

N4 · Serviciul de pe portul 443/TCP

2022 (Q4)2023 (Q3)2025 (Q5)recurentă, 3 ani

Ce serviciu rulează în mod normal pe portul 443/TCP?

  • a. Domain Name System (DNS)
  • b. Simple Mail Transfer Protocol (SMTP)
  • c. File Transfer Protocol (FTP)
  • d. HyperText Transfer Protocol Secure (HTTPS)
Răspuns și explicație

Răspuns: d) HTTPS

Porturile din distractori: DNS = 53 (UDP/TCP), SMTP = 25, FTP = 20/21.

Vezi tabelul complet de porturi — este cea mai rentabilă listă de memorat din tot capitolul.

N5 · Ce mai trebuie configurat pentru acces în exterior

2022 (Q6)2023 (Q5)2025 (Q6)recurentă, 3 ani

În afară de adresă IP și mască de rețea, ce ar mai trebui configurat pe o stație pentru a avea acces în exteriorul rețelei din care se află?

  • a. Adresa server DNS
  • b. Adresa server DHCP
  • c. Adresa Default Gateway
  • d. Nimic altceva
Răspuns și explicație

Răspuns: c) Adresa Default Gateway

Cu IP + mască, stația știe doar ce se află în propria subrețea. Pentru orice destinație din afara ei trebuie să știe cui îi predă pachetul — routerul local, adică default gateway-ul.

  • a) DNS-ul îți trebuie ca să traduci nume; cu un IP direct (ping 8.8.8.8) ai ieși în exterior și fără DNS.
  • b) Adresa serverului DHCP nu se configurează manual pe client (DHCP-ul se găsește prin broadcast).
  • d) Fals — fără gateway, traficul spre exterior nu are unde pleca.

N6 · Ce protocol descoperă adresa MAC (scenariu)

2022 (Q1)

La nivelul stației A nu se cunoaște adresa MAC a stației B, aflată în același segment LAN. Stația A trimite un mesaj către toate stațiile aflate la nivelul segmentului de rețea pentru a afla adresa MAC a stației B. Stația B răspunde cu adresa ei MAC, în timp ce toate celelalte stații nu iau în calcul cererea primită. Ce protocol este folosit în acest scenariu?

  • a. DHCP b. DNS c. ARP d. HTTP
Răspuns și explicație

Răspuns: c) ARP

Scenariul descrie exact mecanismul ARP: ARP Request trimis în broadcast (FF:FF:FF:FF:FF:FF) în LAN, urmat de un ARP Reply unicast de la stația care se recunoaște în câmpul „Target IP”. Restul stațiilor ignoră cererea.

Cuvintele-cheie care trebuie să te trimită imediat la ARP: „nu se cunoaște adresa MAC”, „același segment LAN”, „trimite către toate stațiile”.

N7 · Ce se întâmplă când nu se cunoaște MAC-ul destinație

20192020

Ce se întâmplă atunci când într-un nod dintr-o rețea Ethernet se creează un cadru și nu se cunoaște adresa MAC destinație?

  • a. Se aruncă acel cadru
  • b. Se transmite un mesaj broadcast la nivel Rețea
  • c. Se transmite o interogare în mod direct către un ruter pentru a obține adresa
  • d. Se trimite un mesaj broadcast de tip ARP request ce conține adresa IP destinație
  • e. Niciuna din variantele de mai sus
Răspuns și explicație

Răspuns: d)

Este aceeași idee ca la N6, formulată invers. Atenție la nuanțele din distractori:

  • b) este aproape corect, dar greșit la un cuvânt: ARP-ul este broadcast la nivelul 2 (legătură de date), nu „la nivel Rețea”. Cadrul ARP nici măcar nu conține header IP.
  • c) routerul nu este interogat pentru MAC-uri din propriul LAN; el intervine doar când destinația e în altă subrețea — și atunci ARP-ul se face pentru gateway, tot prin broadcast.
  • a) cadrul nu se aruncă; se pune în așteptare până vine ARP Reply-ul.

N8 · Ordinea câmpurilor într-un cadru Gratuitous ARP

2025 (Q4)

Care este ordinea corectă a câmpurilor principale într-un cadru Ethernet care conține un mesaj Gratuitous ARP?

  • a. Adrese MAC → Header IP → Header ARP → Date
  • b. Adrese MAC → Header ARP → Câmpuri ARP (HW type, Protocol type, HW addr, Protocol addr)
  • c. Header ARP → Adrese MAC → Câmpuri IP → Date
  • d. Adrese MAC → Header ICMP → Header ARP → Date
Răspuns și explicație

Răspuns: b)

Două idei rezolvă întrebarea:

  1. ARP nu este încapsulat în IP. El stă direct în cadrul Ethernet, identificat prin EtherType 0x0806. Deci orice variantă care pune un „Header IP” (a) sau „Header ICMP” (d) între adresele MAC și ARP este falsă.
  2. Adresele MAC sunt întotdeauna primele pe fir — sunt începutul cadrului Ethernet. Deci varianta ©, care pune header-ul ARP înaintea adreselor MAC, este imposibilă.

Rămâne (b), care descrie corect: adrese MAC → header ARP → câmpurile ARP propriu-zise (Hardware type, Protocol type, lungimi, Operation, adrese sender/target).

Ce este Gratuitous ARP: o stație trimite un ARP (request sau reply) pentru propria adresă IP. Se folosește la:

  • detectarea adreselor IP duplicate în rețea;
  • anunțarea unei schimbări de adresă MAC (failover de router, migrarea unei mașini virtuale), pentru actualizarea cache-urilor ARP.

N9 · Primul mesaj DHCP primit de stație

2022 (Q3)

La conectarea în rețea, o stație încearcă să își obțină în mod automat o adresă IPv4. Care este primul mesaj pe care stația îl primește de la serverul DHCP?

  • a. DHCPDISCOVER b. DHCPOFFER c. DHCPREQUEST d. DHCPACK
Răspuns și explicație

Răspuns: b) DHCPOFFER

Capcana este cuvântul „primește”. Secvența DORA:

# Mesaj Direcție
1 DISCOVER client → server (broadcast)
2 OFFER server → client ← primul mesaj primit ✓
3 REQUEST client → server
4 ACK server → client

DHCPDISCOVER ar fi răspunsul dacă întrebarea zicea „primul mesaj trimis”.

N10 · Porturile UDP folosite de DHCP

20192020

Pachetele trimise de un client DHCP la serverul DHCP conțin în cadrul antetului UDP:

  • a. Portul sursă 67 și portul destinație 68
  • b. Portul sursă 68 și portul destinație 69
  • c. Portul sursă 68 și portul destinație 67
  • d. Portul sursă 67 și portul destinație 53
  • e. Niciuna din variantele de mai sus
Răspuns și explicație

Răspuns: c) Portul sursă 68 și portul destinație 67

Convenție: serverul DHCP ascultă pe 67/UDP, clientul pe 68/UDP.

  • client → server: sursă 68, destinație 67
  • server → client: sursă 67, destinație 68 (varianta a — direcția inversă)

Mnemonic: serverul e „mai important”, deci are numărul mai mic — 67. Portul 69 este TFTP, iar 53 este DNS.

N11 · Conexiune web non-persistentă

2022 (Q5)

Într-o conexiune web non-persistentă:

  • a. Fiecare pereche de mesaje HTTP request/response se trimite într-o sesiune TCP [separată]
  • b. Perechile de mesaje HTTP request/response se trimit în aceeași sesiune TCP
  • c. Sesiunea TCP dintre client și serverul web este limitată în timp
  • d. Mesajele HTTP sunt șterse imediat după ce acestea au fost procesate
Răspuns și explicație

Răspuns: a)

Non-persistent (HTTP/1.0): pentru fiecare obiect (pagina HTML, fiecare imagine, fiecare CSS) se deschide o conexiune TCP nouă, se face schimbul cerere/răspuns, apoi conexiunea se închide. Costul: un 3-way handshake per obiect → latență mare.

Persistent (HTTP/1.1 + Connection: keep-alive): aceeași conexiune TCP este reutilizată pentru mai multe perechi cerere/răspuns — exact ce descrie varianta b, care este definiția opusului.

c) descrie un timeout, nu persistența. d) nu are legătură cu modelul de conexiune.

N12 · Header-ul HTTP

2025 (Q7)

Care dintre următoarele afirmații despre header-ul HTTP este adevărată?

  • a. Header-ul HTTP conține doar informații despre conținutul paginii web și nu poate include date despre client sau server
  • b. Header-ul HTTP transmite informații suplimentare între client și server, precum tipul de conținut, autentificarea sau cookie-urile
  • c. Header-ul HTTP este vizibil doar în codul sursă HTML al paginii
  • d. Header-ul HTTP poate fi folosit doar în cererile GET, nu și în POST
Răspuns și explicație

Răspuns: b)

Header-ele HTTP sunt perechi Nume: valoare care transportă metadate despre cerere sau răspuns:

Header Rol
Host domeniul cerut (obligatoriu în HTTP/1.1)
Content-Type tipul conținutului (text/html, application/json)
Content-Length dimensiunea corpului
User-Agent ce client (browser) face cererea
Authorization credențiale (Basic, Bearer)
Cookie / Set-Cookie starea sesiunii
Cache-Control politica de cache

De ce cad ceilalți:

  • a) fals — User-Agent, Server, Authorization sunt exact date despre client/server.
  • c) fals — header-ele sunt separate de corpul HTML; le vezi în DevTools → Network sau într-o captură Wireshark, nu în „View Source”.
  • d) fals — orice metodă HTTP (GET, POST, PUT, DELETE…) folosește header-e.

N13 · Canale Wi-Fi care nu se suprapun

2022 (Q7)

Un administrator dorește să creeze o rețea fără fir WiFi folosind trei AP-uri aflate în aceeași locație și interconectate printr-un switch. Cum trebuie să configureze administratorul AP-urile astfel încât canalele de frecvență ale acestora să nu se suprapună?

  • a. Configurează AP-urile să utilizeze același canal de frecvență
  • b. Configurează AP-urile să utilizeze canalele de frecvență 1, 6 și, respectiv, 11
  • c. Configurează AP-urile să utilizeze canalele de frecvență 2, 4 și, respectiv, 6
  • d. Nu se permite această configurare în banda de frecvență 2.4 GHz
Răspuns și explicație

Răspuns: b) Canalele 1, 6 și 11

În banda de 2,4 GHz canalele sunt distanțate la 5 MHz, dar fiecare semnal ocupă aproximativ 22 MHz. Ca două canale să nu se suprapună, trebuie să fie distanțate cu cel puțin 5 canale.

Canal:   1    2    3    4    5    6    7    8    9   10   11
         └──────22 MHz──────┘
                        └──────22 MHz──────┘
                                       └──────22 MHz──────┘
         ▲                   ▲                   ▲
         1                   6                  11   ← singura triadă disjunctă
  • a) același canal → interferență maximă (legal, dar exact ce vrem să evităm).
  • c) 2, 4 și 6 sunt distanțate doar cu 2 canale → se suprapun puternic.
  • d) fals — configurarea ⅙/11 este practica standard în 2,4 GHz.

N14 · Afirmație corectă despre WLAN

20192020

Referitor la rețelele locale fără fir (WLAN), selectați varianta corectă:

  • a. Profilele de rețea (SSID) sunt vizibile pentru dispozitivele client (pasive) datorită transmiterii cadrelor de tip Beacon de către Access Point
  • b. Fazele conectării unui client la un AP, în ordine cronologică, sunt: autentificare (Auth), descoperire AP (Beacon/Probe), asociere (Assoc)
  • c. Standardul IEEE 802.11b prevede o viteză maximă de transmisie de 600 Mbps în banda de frecvență 28 GHz
  • d. Din cauza vulnerabilității sale dovedite, mecanismul de securitate WPA2 a fost înlocuit cu WEP
  • e. Două dispozitive client nu pot comunica prin intermediul tehnologiei WiFi decât cu ajutorul unui Access Point
Răspuns și explicație

Răspuns: a)

AP-ul emite periodic (tipic la ~100 ms) cadre de management Beacon, în broadcast, care conțin SSID-ul și capabilitățile rețelei. De aceea un client pasiv (care doar ascultă, fără să emită) vede lista de rețele.

De ce cad celelalte:

Greșeala
b Ordinea reală este Beacon/Probe → Auth → Assoc (→ 4-way handshake). Aici autentificarea e pusă înaintea descoperirii.
c Dublu fals: 802.11b = 11 Mbps în banda 2,4 GHz. 600 Mbps este 802.11n; „28 GHz” nu este bandă Wi-Fi.
d Inversat: WEP (vulnerabil) a fost înlocuit de WPA/WPA2.
e Fals: există modul ad-hoc (IBSS) și Wi-Fi Direct, în care clienții comunică direct.

N15 · Ordinea cadrelor la conectarea la un AP cu WPA2-PSK

2025 (Q8)

Care este ordinea corectă a cadrelor de management implicate atunci când un dispozitiv client se conectează la un Access Point securizat cu WPA2-PSK?

  • a. Beacon → Authentication → Association → 4-way handshake
  • b. Authentication → Beacon → Association → 4-way handshake
  • c. Association → Authentication → Beacon → 4-way handshake
  • d. Beacon → Association → Authentication → 4-way handshake
Răspuns și explicație

Răspuns: a) Beacon → Authentication → Association → 4-way handshake

Logica este „nu poți sări peste pași”:

  1. Beacon — nu te poți conecta la o rețea pe care nu ai descoperit-o. AP-ul o anunță.
  2. Authentication — autentificarea 802.11 de nivel legătură (la WPA2-PSK este „Open System”, o formalitate moștenită din era WEP).
  3. Association — clientul cere efectiv să fie „înscris” la AP; primește un AID.
  4. 4-way handshake — abia acum, folosind PSK-ul, se derivă cheile de sesiune (PTK/GTK) care criptează traficul.

Este exact aceeași cunoștință testată la N14, varianta b, unde ordinea era stricată intenționat.

N16 · Câmpul Protocol IPv4 egal cu 50

2022 (Q8)

Într-o captură de trafic se regăsește un pachet IPv4 având valoarea câmpului Protocol egală cu 50. Ce puteți spune despre acest pachet?

  • a. Cuprinde date transmise printr-o conexiune TCP
  • b. Cuprinde date transmise printr-o conexiune UDP
  • c. Constituie o datagramă IPSec bazată pe protocolul ESP
  • d. Cuprinde un mesaj de verificare a conectivității, specific protocolului ICMP
Răspuns și explicație

Răspuns: c) datagramă IPsec / ESP

Câmpul Protocol din header-ul IPv4 identifică protocolul de nivel superior:

Valoare Protocol Variantă
1 ICMP d
6 TCP a
17 UDP b
50 ESP (IPsec) ✓ c
51 AH (IPsec) –

ESP = Encapsulating Security Payload — componenta IPsec care asigură confidențialitate (criptare), plus autentificare și integritate. Sora ei, AH (51), oferă doar autentificare/integritate, fără criptare.

Cele cinci valori de memorat: 1 = ICMP · 6 = TCP · 17 = UDP · 50 = ESP · 51 = AH.

N17 · Tipurile de înregistrări DNS necesare unei zone

2025 (Q9)

O organizație configurează zona example.com. Aceasta trebuie să permită:

  • rezolvarea numelui principal către un server web (IPv4)
  • accesarea aceluiași server prin IPv6
  • redirecționarea unui subdomeniu shop.example.com către www.example.com
  • trimiterea de e-mailuri prin serverul mail.example.com

Care combinație de tipuri de înregistrări DNS este corectă?

  • a. A, AAAA, CNAME, MX
  • b. A, NS, PTR, MX
  • c. AAAA, SRV, CNAME, TXT
  • d. A, AAAA, TXT, SOA
Răspuns și explicație

Răspuns: a) A, AAAA, CNAME, MX

Se rezolvă prin potrivire cerință-cu-cerință:

Cerință Înregistrare
nume → IPv4 A
nume → IPv6 AAAA
alias shop → www CNAME
server de mail MX

De ce cad celelalte:

  • b) îi lipsesc AAAA (IPv6) și CNAME; PTR este pentru rezolvare inversă (IP → nume), NS deleagă zona.
  • c) îi lipsește A (IPv4); SRV este pentru servicii cu port (SIP/LDAP), TXT este text liber (SPF/DKIM).
  • d) îi lipsesc CNAME și MX; SOA descrie parametrii zonei și există automat — nu rezolvă nimic.

N18 · Lungimea unei adrese IPv4

2020

Lungimea unei adrese IPv4 este:

  • a. 23 biți b. 48 biți c. 32 biți d. 128 biți e. 64 biți
Răspuns și explicație

Răspuns: c) 32 biți

Cele trei lungimi de știut pe de rost:

Adresă Biți Octeți Format
IPv4 32 4 192.168.1.55
MAC 48 6 55:55:55:55:55:55
IPv6 128 16 2001:db8::1

Distractorul b) 48 este adresa MAC, d) 128 este IPv6.

N19 · Cum procedează routerul între două subrețele

2020

Ruterul primește un pachet din subrețeaua Network 1, analizează tabela de rutare și stabilește că pachetul îi este destinat unei stații din Network 2. Cum procedează ruterul?

        ┌────────┐
   ┌────┤ Router ├────┐
   │    └────────┘    │
┌──┴──────┐      ┌────┴────┐
│Network 1│      │Network 2│
└─────────┘      └─────────┘
  • a. Trimite pachetul mai departe așa cum l-a primit
  • b. Reasamblează pachetul cu adresa MAC diferită față de cea originală
  • c. Reasamblează pachetul cu adresa IP diferită față de cea originală
  • d. Reasamblează atât pachetul, cât și cadrul, cu adrese MAC și IP diferite față de cele originale
  • e. Niciuna din variantele de mai sus
Răspuns și explicație

Răspuns: b)

Regula de aur: adresele MAC se schimbă la fiecare hop, adresele IP rămân aceleași cap-la-cap.

Ce face routerul concret:

  1. Primește cadrul, verifică FCS-ul și îl decapsulează (aruncă header-ul Ethernet).
  2. Se uită la IP-ul destinație și consultă tabela de rutare.
  3. Decrementează TTL și recalculează checksum-ul IP (header-ul IP se modifică ușor, dar adresele IP nu).
  4. Construiește un cadru Ethernet nou pentru rețeaua de ieșire:
  5. MAC sursă = MAC-ul interfeței routerului dinspre Network 2;

  6. MAC destinație = MAC-ul stației finale (aflat prin ARP).

  7. a) fals — cadrul nu poate rămâne identic, altfel stația destinație l-ar ignora.

  8. c) și d) fals — IP-urile s-ar schimba doar dacă routerul ar face NAT, ceea ce nu este cazul aici.

N20 · Switch cu MAC destinație absent din tabela CAM

2020

Tabela CAM a unui switch:

Destination Address Address Type VLAN Destination Port
0010.0de0.e289 Dynamic 1 FastEthernet0/1
0010.7b00.1540 Dynamic 2 FastEthernet0/3
0010.7b00.1545 Dynamic 1 FastEthernet0/6

Cum va proceda switch-ul dacă trebuie să trimită date către o stație având adresa MAC 00b0.d056.efa4?

  • a. Va arunca întreg cadrul de date deoarece nu există intrare în tabela CAM
  • b. Va replica cadrul pe toate celelalte porturi, exceptând portul pe care a primit inițial cadrul
  • c. Va trimite un mesaj de tip ARP request către toate celelalte stații
  • d. Va trimite datele către dispozitivul desemnat ca default gateway
  • e. Va trimite datele către dispozitivul aferent VLAN-ului 1 (default) din tabela CAM
Răspuns și explicație

Răspuns: b) Flooding (inundare) pe toate porturile, mai puțin cel de intrare

Adresa 00b0.d056.efa4 nu apare în tabelă → este un unknown unicast. Comportamentul standard al unui switch:

Situație Acțiune
MAC în CAM forward doar pe portul din tabelă
MAC absent din CAM (unknown unicast) flood pe toate porturile din același VLAN, mai puțin cel de intrare ✓
broadcast / multicast flood
MAC pe același port cu sursa filter (aruncă)

Când stația reală răspunde, switch-ul îi învață MAC-ul și îl adaugă în CAM — de aici și eticheta Dynamic.

De ce cad celelalte:

  • a) switch-ul nu aruncă unknown unicast; asta ar rupe rețeaua.
  • c) un switch nu generează cereri ARP — ARP-ul este treaba stațiilor (nivel 3); switch-ul operează la nivel 2.
  • d) conceptul de default gateway aparține nivelului 3, nu unui switch.
  • e) VLAN-ul nu este un „dispozitiv” către care se trimit date.

N21 · Ce fel de dispozitiv trebuie să fie „Network Device A”

2019

   ┌────────┐        ┌────────────────┐        ┌────────┐
   │ switch ├────────┤ Network Device ├────────┤ switch │
   └───┬────┘        │       A        │        └───┬────┘
       │             └────────────────┘            │
  ┌────┴─────┐                                ┌────┴─────┐
  │10.1.0.36 │                                │10.1.1.70 │
  └──────────┘                                └──────────┘

Care din variantele de mai jos descriu corect dispozitivul Network Device A?

  • a. Dacă masca este 255.255.255.0, stațiile pot comunica dacă A este un dispozitiv de Nivel 2 OSI
  • b. Dacă masca este 255.255.255.128, A este un dispozitiv care nu necesită configurarea cu adrese IP a interfețelor
  • c. Dacă masca este 255.255.248.0, este necesar ca A să fie un dispozitiv de nivel 3 OSI
  • d. Dacă masca este 255.255.255.128, stațiile pot comunica dacă A este un dispozitiv de Nivel 3 OSI
  • e. Indiferent de tipul dispozitivului și masca de rețea, stațiile pot comunica
Răspuns și explicație

Răspuns: d)

Metoda: pentru fiecare mască, calculezi adresa de rețea a celor două stații. Aceeași rețea → ajunge un switch (L2). Rețele diferite → e obligatoriu un router (L3).

Mască Rețeaua lui 10.1.0.36 Rețeaua lui 10.1.1.70 Concluzie
255.255.255.0 (/24) 10.1.0.0/24 10.1.1.0/24 diferite → trebuie L3
255.255.255.128 (/25) 10.1.0.0/25 10.1.1.0/25 diferite → trebuie L3
255.255.248.0 (/21) 10.1.0.0/21 10.1.0.0/21 aceeași → ajunge L2

Pentru /21: masca pe octetul 3 este 248 = 11111000. Atât 0 AND 248 = 0, cât și 1 AND 248 = 0 → ambele stații sunt în 10.1.0.0/21, care acoperă 10.1.0.0 – 10.1.7.255.

Verificarea fiecărei variante:

  • a) ✗ /24 → rețele diferite, un L2 nu ajunge.
  • b) ✗ „nu necesită adrese IP” = descrierea unui switch (L2), dar /25 cere router.
  • c) ✗ inversat: la /21 stațiile sunt în aceeași rețea, deci L3 nu este necesar.
  • d) ✓ /25 → rețele diferite → e nevoie de L3, exact ce spune varianta.
  • e) ✗ evident fals.

N22 · Ordinea protocoalelor în antetele unui cadru

2019

Care din variantele următoare reprezintă protocoale ordonate în ordinea apariției lor în antetele unor cadre transmise de o aplicație client către un server?

  • a. Ethernet v2, IPv6, TCP, HTTP
  • b. Ethernet v2, TCP, IPv4, HTTP
  • c. 802.11, UDP, IPv6, SSH
  • d. Ethernet v2, IPv4, UDP, ICMP
  • e. 802.11, IPv6, SSH, UDP
Răspuns și explicație

Răspuns: a) Ethernet v2, IPv6, TCP, HTTP

Ordinea headerelor „pe fir” urmează stiva de jos în sus: L2 → L3 → L4 → L7.

Variantă Verdict
a Ethernet (L2) → IPv6 (L3) → TCP (L4) → HTTP (L7) ✓
b ✗ TCP (L4) pus înaintea lui IPv4 (L3)
c ✗ UDP (L4) înaintea lui IPv6 (L3); în plus SSH rulează peste TCP, nu UDP
d ✗ ICMP este L3, nu se încapsulează în UDP; ICMP vine direct după IP (Protocol = 1)
e ✗ SSH (L7) pus înaintea lui UDP (L4), iar SSH nu merge peste UDP

N23 · Fluxul complet de la conectare până la conexiunea TCP

2019

MAC: 55:55:55:55:55:55                MAC: 33:33:33:33:33:33       MAC: 22:22:22:22:22:22
IP : – (obține prin DHCP)             IP : 192.168.1.33            IP : 192.168.1.22
  ┌────────┐                            ┌──────┐                     ┌─────┐
  │ Laptop │                            │ DHCP │                     │ DNS │
  └───┬────┘                            └──┬───┘                     └──┬──┘
══════╪═══════════════════════════════════╪════════════════════════════╪═══  192.168.1.0/24
                                          │
                                     ┌────┴───┐  MAC: 11:11:11:11:11:11
                                     │ router │  IP : 192.168.1.1  (default gateway)
                                     └────┬───┘
                                     ~~ Internet ~~
                                          │
                              ┌───────────┴──────────┐  MAC: 66:66:66:66:66:66
                              │   www.youtube.com    │  IP : 19.2.3.15
                              └──────────────────────┘

Laptopul nu este conectat inițial, este configurat pentru configurație automată, iar toate cache-urile ARP sunt goale. Serverul DHCP atribuie adrese din 192.168.1.50 ÷ 192.168.1.254. Utilizatorul conectează laptopul, deschide browserul și accesează www.youtube.com. Care este ordinea cronologică corectă a traficului?

  • a. DHCP_DISCOVER, DHCP_OFFER, DHCP_REQUEST, DHCP_ACK, DNS_QUERY, DNS_RESPONSE, TCP (SYN), TCP (SYN/ACK), TCP (ACK)
  • b. DHCP_REQUEST, DHCP_RESPONSE, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, DNS_QUERY, DNS_RESPONSE, TCP (SYN), TCP (SYN/ACK), TCP (ACK)
  • c. DHCP_DISCOVER, DHCP_OFFER, DHCP_REQUEST, DHCP_ACK, DNS_QUERY, DNS_RESPONSE, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, TCP (SYN), TCP (SYN/ACK), TCP (ACK)
  • d. DHCP_DISCOVER, DHCP_OFFER, DHCP_REQUEST, DHCP_ACK, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, DNS_REQUEST, DNS_REPLY, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, TCP (SYN), TCP (SYN/ACK), TCP (ACK)
  • e. DHCP_DISCOVER, DHCP_OFFER, DHCP_REQUEST, DHCP_ACK, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, DNS_QUERY, DNS_RESPONSE, ARP_REQUEST, ARP_REPLY, TCP (SYN), TCP (SYN/ACK), TCP (ACK)
Răspuns și explicație

Răspuns: e)

Reconstituim scenariul pas cu pas:

# Etapă De ce
1 DHCP DISCOVER → OFFER → REQUEST → ACK laptopul nu are IP; obține 192.168.1.55, masca, gateway-ul și DNS-ul
2 ARP_REQUEST / ARP_REPLY (pentru 192.168.1.22) vrea să interogheze DNS-ul, care este în aceeași subrețea; cache-ul ARP e gol → îi trebuie MAC-ul
3 DNS_QUERY / DNS_RESPONSE află că www.youtube.com = 19.2.3.15
4 ARP_REQUEST / ARP_REPLY (pentru 192.168.1.1) 19.2.3.15 este în afara subrețelei → îi trebuie MAC-ul default gateway-ului
5 TCP SYN → SYN/ACK → ACK three-way handshake cu serverul web

De ce cad celelalte:

  • a) și c) ignoră ARP-ul dinaintea DNS-ului, deși enunțul spune explicit că toate cache-urile ARP sunt goale. În © ARP-ul apare, dar abia după DNS și o singură dată.
  • b) începe cu DHCP_REQUEST (lipsesc DISCOVER și OFFER) și inventează un „DHCP_RESPONSE”.
  • d) are structura corectă, dar numește mesajele DNS „DNS_REQUEST / DNS_REPLY”. Terminologia oficială DNS este Query / Response — singura diferență față de (e), și motivul pentru care (e) este varianta corectă.

Reține tiparul

IP → ARP pentru DNS → DNS → ARP pentru gateway → TCP. Regula de bază: înainte de fiecare „primă” comunicație către un IP nou se face ARP — pentru destinația din LAN, sau pentru gateway dacă destinația e în exterior.

N24 · Adresele dintr-un cadru cu HTTP GET

2019** (aceeași figură ca la N23)

Adresa IP atribuită laptopului este 192.168.1.55. După stabilirea conexiunii se transmite un HTTP GET către www.youtube.com. Care sunt adresele fizice și logice din cadrul transmis de laptop? Ordinea în variante: MAC destinație, MAC sursă, IP sursă, IP destinație.

  • a. 66:66:66:66:66:66, 55:55:55:55:55:55, 192.168.1.55, 19.2.3.15
  • b. 11:11:11:11:11:11, 55:55:55:55:55:55, 192.168.1.55, 19.2.3.15
  • c. 11:11:11:11:11:11, 55:55:55:55:55:55, 192.168.1.55, 192.168.1.1
  • d. 22:22:22:22:22:22, 55:55:55:55:55:55, 192.168.1.55, 192.168.1.22
  • e. 66:66:66:66:66:66, 11:11:11:11:11:11, 192.168.1.55, 19.2.3.15
Răspuns și explicație

Răspuns: b)

Aplici regula de aur (vezi N19):

Câmp Valoare De ce
MAC destinație 11:11:11:11:11:11 destinația finală e în altă rețea → cadrul se adresează default gateway-ului (routerul, 192.168.1.1)
MAC sursă 55:55:55:55:55:55 laptopul, care emite cadrul
IP sursă 192.168.1.55 laptopul
IP destinație 19.2.3.15 serverul final, cap-la-cap — nu se schimbă niciodată pe traseu

De ce cad celelalte:

  • a) pune MAC-ul serverului YouTube ca destinație — imposibil, laptopul nu poate adresa L2 un dispozitiv aflat dincolo de router.
  • c) pune IP destinație = gateway-ul. Gateway-ul este destinație la nivel 2, niciodată la nivel 3.
  • d) amestecă serverul DNS în comunicația HTTP.
  • e) pune MAC-ul routerului ca sursă — ar fi corect pentru cadrul care iese din router, nu pentru cel emis de laptop.

Șablonul mental

„MAC = următorul hop. IP = destinația finală.”

Rezumatul capitolului — ce trebuie să știi în 60 de secunde

Concept Esența
DNS nume → IP, port 53
ARP IP → MAC, broadcast L2, fără header IP
DHCP DORA; client 68 → server 67 (UDP); OFFER = primul mesaj primit
Subnetare /28 → 16 adrese, 14 utilizabile, .33–.46 pentru blocul .32
Gateway necesar pentru ieșirea din subrețea
Switch MAC + CAM; MAC necunoscut → flood
Router schimbă MAC-urile, păstrează IP-urile; scade TTL
Încapsulare L2 → L3 → L4 → L7
Porturi 53 DNS · 67/68 DHCP · 80 HTTP · 443 HTTPS · 22 SSH · 25 SMTP · 21 FTP
Protocol IPv4 1 ICMP · 6 TCP · 17 UDP · 50 ESP · 51 AH
Wi-Fi Beacon → Auth → Assoc → 4-way; canale ⅙/11; WEP → WPA → WPA2
Lungimi IPv4 = 32 b · MAC = 48 b · IPv6 = 128 b

Index · ➡ Windows